Sâmbăta și mai ales duminica nu este aproape „nimic” la televizor iar găsirea unui film care să te rețină este o chestiune foarte greu de realizat, așa se face că butonarea telecomenzii este îmi un exercițiu fizic obișnuit și știți foarte bine la ce mă refer. Surpriză! Am ajuns la un film pe care nu l-am mai văzut, un film în care John Travolta este avocat iar subiectul m-a ținut în loc pe acel canal! Chiar dacă l-am prins aproape de la început, cred că era puțin după faza când pe generic era titlul de aceea nu știu cum se intitula…
Fiind duminică am lăsat garda jos și n-am mai reținut nicio cifră, ceea ce nici nu cred că e extraordinar de relevant, fiind vorba de un produs american cu John Travolta, veți înțelege puțin mai departe ce vreau să spun. Oricum, va trebui să mă credeți pe cuvânt că filmul reflecta o realitate a justiției americane, adică din nu știu câte sute de mii de cauze care sunt aproape de a ajunge pe rolul instanței, un procent covârșitor se termină înainte de a fi supuse atenției judecătorului și juraților pentru că părțile au ajuns la o înțelegere. Da, părțile s-au înțeles! Adică, dacă forțez puțin nota și încerc o traducere, reclamantul și pârâtul au ajuns la un acord, de mediere dacă doriți! A intervenit un mediator, aceasta este cheia! Unul sau mai mulți mediatori…
Desigur că între majoritatea sistemelor judiciare europene și cele anglo-saxone (american în cazul de față) există diferențe esențiale și nu vreau să mă aventurez într-o discuție despre cum se face înțelegerea asta dintre părți acolo și cum aici… Mă voi feri de idioțenii de-ale lui Dan Diaconescu la tembelizor care pune întrebări de genul „cum ați proceda dacă ați fi jurat în procesul lui Cioacă” și ca atare nu voi spori starea de confuzie pe care ți-o poate crea un astfel de „realizator” tv., dar voi sublinia faptul că înțelegerea părților dintr-un conflict este componentă a gândirii americane! Mi-a rămas în minte o replică a lui John Travolta, care justificând apetitul justițiabililor pentru a ajunge la o înțelegere pentru a nu mai pierde timp și bani și a obține cât mai aproape de ceea ce doresc de la un proces spunea ceva de genul: „Numai un nebun care are ceva de dovedit ar fi în stare să meargă mai departe cu procesul, să ajungă în instanță și să dea jurații sentința, iar cînd spun ceva de dovedit nu e vorba de cauza în sine!” Sper că am fost cât mai aproape… Și ca să fiu mai sugestiv, scenaristul lui John Travolta i-a făcut o replică foarte plastică: „Ca să câștigi un proces în apel e mai puțin probabil decât dacă ai juca la cazino…”
Deci, toată ideea filmului merge pe înțelegerea părților, adică pe mediere, căci asta este în fond o înțelegere a părților dintr-un proces, desigur cu diferențele specifice date de sistemele de drept. Filmul este american, cum am mai spus, așa că nicio surpriză în dezvoltarea ideii de luptă pentru adevăr, care nu este cel stabilit în instanță cum spunea un personaj ci cel de dinainte de cercetarea judecătorească. Înțelegerea, medierea, mediatorii din interirorul fiecărui avocat al scenariului sunt elementul central al intrigii peliculei. De fapt, așa se termină în principiu și filmul, se ajunge la o înțelegere și toată lumea câștigă ceva. Sau nu pierde totul!
Trebuie să remarc cum John Travolta, acest „avocat american”, ajunge falit luptând pentru natură și curățenia mediului înconjurător, pentru a opri moartea copiiilor care beau apă contaminată dintr-un orășel al statului New England. Tipic american! Ei bine, chiar la sfârșitul filmului, o judecătoare chestionându-l pe Travolta despre falimentul personal, se arată surprinsă unde sunt bunurile acestuia, cum de are în cont vreo 14 dolari după atâția ani de avocatură!? Ce întrebare, când el a luptat pentru adevăr!… Americănească treabă…
V-am spus, e un film. Căci în realitate, adică pe româneasca vulgară, un avocat este ca un fier ținut la minus nu știu câte grade și cînd pui mâna pe el simți cum ți se jupoaie pielea și-ți rămâne epiderma pe suprafața metalică înghețată bocnă! Și pe cale de consecință, după ani de avocatură, un avocat nu prea are cum să fie falit! Este protejat de straturile de piele rămase lipite de el. Doar în filmele americane este altfel…
